Curcubeul este fenomenul meteorologic ce apare dupa precipitatii, lumina spectrului solar contopindu-se cu aerul umed.
Curcubeul este si un dar de la Dumnezeu noua, aratandu-ne ca mereu exista speranta si culoare in viata.
Rosul trandafiriu aduce pasiune si pericol vietii, rosul fiind sangele si inceputul, dar si placerea.
Oranjul portocaliu este culoarea toamnei, amintidu-ne ca pentru a avea ceva trebuie sa renuntam la ceva (Renasterea).
Galbenul soarelui e lumina indrumatoare ce ne indreapta spre orizontul nedescoperit, ce totusi e riscant. Nu risti, nu castigi!
Verdele frunzei si ierbii ne inconjoara peste tot in lume. Nu suntem niciodata singuri!
Albastrul cerului si apei e calmul relaxant ce cateodata poate insemna ceva nepretuit. Totusi rosul nu-i de accord...
Indigo-ul exotic este misterul lumii si-al oamenilor. Ce-i asta? ce-i aici? Totusi unele intrebari trebuie sa ramana fara raspuns...
Violetul rece e sfarsitul trist ce ne arata ca trebuie sa apreciem ce avem, cat il avem. Totusi mereu exista un reinceput.
In cocluzie, curcubeul ne poate invata multe daca il observam cu atentie. Totusi, cateodata, trebuie doar sa ne bucuram de el si de viata!
miercuri, 9 aprilie 2014
sâmbătă, 5 aprilie 2014
Întâmplări ciudate
Era odata, o
zi de tomna, ca de n-ar fi fost, n-as mai povesti. Era rece, cetoasa, cu
copacii dezbracati, ce sa mai! O autentica zi de toamna!
Intr-o casa incalzita doar de 2 sobe
se jucau doi copii, Valentina si Daniel. Acesti doi copii nu se puteau dezlipi
unul de celalalt, asa ca decisera ca sa doarma amandoi in aceeasi camera.
Venise seara. Cei doi copii nu
puteau dormi.
-Valentina, dormi?
-Eu nu, tu?
-Nici eu. Vrei sa jucam ceva?
-Ce? Un, doi, trei si!
-OK. Un, doi,trei!
ZZZZZZZZZZZZZZZZZzzzzzzzz. Copiii adormisera ca doi muncitori dupa o zi grea,
bustean! Unde ne aflam!?
- Nu stiu! Copiii se trezira pe
pamant violet cu cer verde. Plantele erau mici si rosii, iar copacii mari cat
blocul si negri ca intunericul! Spre copii veneau 2 omuleti verzi cu antene si
nasuri de furnicari. Purtau tricouri pe care scriau "Mihaela si Dan,
BFF!".
-Citrijak! Jloposh?
-Uite, Valentina, cred ca suntem in
Bulgaria! Numai acolo se vorbeste asa! Fiintele necunoscute (FN) se privira
intrebator si izbucnira-n ras:
-Puah! Hihihi! Ne cerem scuze, nu
stiam ca sunteti pamanteni, dar totusi, bine ati venit pe Taramul Fanteziilor!
-Cum va numiti? intrebara copiii.
FN?
-Nu! Pe mine ma cheama Dan, iar pe
ea o cheama Mihaela, impreuna suntem BFF! Best Friends Forever!
-Ai auzit, Valentina? soptise
Daniel. Astia sunt dependentii de Facebook de care ne povestea tata!
-Nu cred! Nu vad cladiri, nici orice
forma de electricitate! Suntem pe pamant necivilizat!
-Sa-i lasam sa vorbeasca, OK? Intre
timp si FN socializasera:
-Iiiii! Pamanteni! O sa reusesc
intr-un final sa-mi termin tema la Disectie!
-BFF, esti bala, bala cum zice
diriga? SAU te-a inebunit prototipul de Facebook furat?
- Nici una, nici alta, dar eu am
nevoie de un specimen uman ca sa-mi termin tema la Disectie, asa ca la o parte!
Mihaela scoase cutitul si ii ameninta pe pamantenii nostri. Valentina si Daniel
nu lasa-ra garda jos! Trasera o fuga de
scoteau foc din pantofi! Nu credeau! Pur si simplu nu credeau ca o sa fie taiati!
Se apucara de plans si de urlat, dar cum ne invatara grecii, frica da mai multa
forta! Si fugeau si fugeau!
Buf!
Valentina si Daniel cazura din pat.
Totul fusese un vis.
-Am o idee! Ce-ar fi sa nu mai
dormim in aceeasi camera?
-Cred ca e o idee buna, Dane! Somn
usor!
-Stai, eu vroiam sa dorm aici! Uf,
uf!
Eu, prietenul meu imaginar
Bună!
Numele meu este Emanuel. Am 12 ani și sunt în clasa a VI-a. Nu știu dacă mulți
copii de vârsta mea mai au prieteni imaginari. Sunt mândru să spun că eu am
unul, dar nu e Domnul Urechi Lungi sau Petru Piratul. Prietenul meu imaginar
e... eu, Emy.
Emy e mereu cu mine, chiar și la
școală. El comentează multe lucruri. Câteodată, când văd adolescente ce spun că
au inima frântă, Emy sare și strigă:
-
Cine le-a frânt
inima? Mickey Mouse? Donald Duck? <râde>.
Sau când unii copii din clasa mea citesc cuvinte englezești incorect, Emy șoptește:
-
E tomatoes, nu
tumatuis...
Emy nu pare a fi atât de prietenos,
dar are o inimă bună. Când văd un cerșetor, Emy spune:
-
Te rog, dă-i niște
bănuți omului. Te rog!
Și, desigur, trebuie să-i dau cerșetorului
bani sau Emy va striga: "Lacomule!"
Problema lui Emy este că el își țipă
gândurile prin MINE, dar am reușit să-l fac să șoptească în public.
Emy e și consilierul meu în multe privințe,
incluzând temele. Eu pot să am răspunsul corect la un exercițiu, dar Emy poate
avea o altă părere. Răspunsul poate fi corect sau incorect. Emy mă ajută mult
cu compunerile mele. E cea mai mare sursă de imaginație ce o pot găsi.
Într-o situație de gândire rapidă,
Emy preia controlul. Asta poate fi bine sau rău, depinde de situație. Cum am
spus, Emy nu pare atât de prietenos:
Mama:
Vrei sa inviți niște prieteni azi?
Emy,
nu eu: Nu, o să stau la computer.
Mama:
De ce ești atât de nesuferit? De ce urăști pe toată lumea? De ce stai pe
computer atât de mult? De ce, de ce, de ce...
Vedeți? Dar cum am spus mai sus Emy
are o inimă bună.
Dar acum să vă spun un secret:
Emy nu este o persoana, Emy este conștiința
mea.
sâmbătă, 15 februarie 2014
Discuție cu Scaraoschi
În somnul meu de vis
S-a strecurat un dentist,
Dar ,pe lângă acesta,
Era și Scaraoschi, aievea!
Bine ai venit, tu păcătos!
Ce ai făcut de ești aici jos?
Cum așa? Sunt credincios!
Mă rog mereu! Nu-s păcătos!
Așa-i măi copil de doi bani!
Stai liniștit,
Nu ești în iad! Eu am venit
Să mai discut cu tine,
Că ești cam rău,
Nu e chiar bine!
Nu e chiar bine?!
Nu e bine să fii rău,
Dar știi, noi vrem mai mulți în hău.
Am înțeles. Dar ce vrei să știi?
Cum e lumea, Măi Aladin?
Zburați cu avioane,
Ca turcii pe covor!
Așa e sus aici mai nou.
Aveți burlane care scuipă foc?!
Aaa, puștile. Nu scuipă foc,
Ci niște gloanțe, cică poartă noroc!
De ce nu mai vin atât de mulți la mine?
Ha, vin africani, cu tot cu mine.
Mine? Mine de război.
Ooo, nu mai sunt războaie.
Hai, te-am pupat!
Mi-e somn și vreau în pat!
S-a strecurat un dentist,
Dar ,pe lângă acesta,
Era și Scaraoschi, aievea!
Bine ai venit, tu păcătos!
Ce ai făcut de ești aici jos?
Cum așa? Sunt credincios!
Mă rog mereu! Nu-s păcătos!
Așa-i măi copil de doi bani!
Stai liniștit,
Nu ești în iad! Eu am venit
Să mai discut cu tine,
Că ești cam rău,
Nu e chiar bine!
Nu e chiar bine?!
Nu e bine să fii rău,
Dar știi, noi vrem mai mulți în hău.
Am înțeles. Dar ce vrei să știi?
Cum e lumea, Măi Aladin?
Zburați cu avioane,
Ca turcii pe covor!
Așa e sus aici mai nou.
Aveți burlane care scuipă foc?!
Aaa, puștile. Nu scuipă foc,
Ci niște gloanțe, cică poartă noroc!
De ce nu mai vin atât de mulți la mine?
Ha, vin africani, cu tot cu mine.
Mine? Mine de război.
Ooo, nu mai sunt războaie.
Hai, te-am pupat!
Mi-e somn și vreau în pat!
Etichete:
adulți,
Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi Iași,
caramel,
ceartă,
comentariu de la Enache Emanuel,
cu gandul la vacanata,
discuție,
mine,
război,
Scaraoschi
sâmbătă, 25 ianuarie 2014
sâmbătă, 18 ianuarie 2014
CRĂCIUNUL COPIILOR / CHILDREN'S CHRISTMAS
Crăciunul e o sărbătoare
aparte. Mai întâi cauți un brad. Apoi îl împodobești. Apoi te surzesc părinții și
bunicii cum trebuie împodobită toată casa. Si apoi îți mai strigă în ureche și
că trebuie să faci prăjituri. La sfârșitul zilei ești obosit și te culci...
Dar dimineața... Toată camera e
ticsită cu cadouri, mănânci numai prăjituri și mai ai și casa frumoasă...
Am observat perspectiva adulților.
Acum perspectiva copiilor:
Te trezești. Vacanță! Ești fericit și
te duci să-i scrii moșului. Ce să-i scrii? Hmmm... Stai! Anul trecut nu ți-a
adus laptopul de gaming
deoarece... Nu era în versuri scrisoarea! Buuun!
Juma' de oră și ai terminat. Acum ce
faci? Hai la joacă! Îți iei sania și geaca și-ai tulit-o! Te dai pe dealuri în
sus și-n jos, în sus și-n jos...
Na! Au trecut 3 ore! Mai stai mult și
ești condamnat la ...
TEME SUPLIMENTARE...
Așa că fuga acasă! 5 minute și-ai
ajuns! Nu-i rău pentru 3 kilometri. Ți-e foame, nu? Atunci hai la bucătărie.
Aperitive: Prăjituri; Supă: Caramel lichid; Felul 2: Friptură de ciocolată „Milka”...
Ai vrea tu! Hai și mănâncă ceva cu vitamine!
După ce ai suportat tortura cu mazăre
și brocoli ești în camera ta cu pedeapsa temelor de vacanță. Perfect! Și mai e și
16:00! Gata! Nu mai lucrăm cu mănuși! Scrii repede și cu pixul!
Uf, uf! Trei ore de teme! Dar acum,
ca să vină Moșu', trebuie să faci bradul! Haide-m de căutăm decorațiunile!
Le-ai găsit bun! Hai în pădure să luăm bradul! Cum? Ai un brad artificial în
pod! Psau! Mofturi! Dar mă rog, eu sunt doar conștiința ta... Avem bradul și
avem decorațiunile! Perfect! Hai la treabă! Un glob aici, o beteală acolo, niște
dulciuri pentru Moșu' și, să nu uităm, steaua din vârful bradului! Gata! Acum
te poți culca în pace!
Stai un pic! E doar 20:30! Hai să ne
uităm la un film! Deci, ce alegi? Ala bala portocala, PRO TV, Antena 1, Prima
sau Kanal D? Ce să mai? Pe toate 4! Când e publicitate acolo, schimbi aici!
Perfect! Cu ce să începem? "Albă ca Zăpada", "O poveste de Crăciun",
"Suleyman în Alpi" sau " Crăciunul copiilor"? Stai un pic?
Dar asta e...Na! Totu-a fost un vis! Bine că-i...
-
Ia stai! Bradul de Crăciun, cadourile...
SFÂRȘIT
Abonați-vă la:
Postări (Atom)