joi, 4 aprilie 2013

Basmul


Basmul


De când eram mic mi-au plăcut mult basmele. Acele lungi texte despre o întâmplare frumoasă și imaginară. Basmul este ca un tată pentru mine.

El mă mângâie cu „Făt-Frumos”, „Harap-Alb” și „Ileana-Cosânzeana”.

Basmul poate fi de un infinit de feluri! Dar știu că aproape toate încep cu „A fost odată ca niciodată…” și se termină cu „Au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”.

El poate spune povestea unui prinț care își slujește regatul sau a unui țăran care caută aventura. Poate să se îmbrace într-o fabulă și să devină judecătorul faptelor noastre. Poate să ne spună o legendă a unui împărat, războinic, etc.

Un rai din basme vad printre pleoape...Un rai din basme vad in oceanul de apus....Norii sunt carti,pe ei sunt scrise in stele numele autorilor.

Vantul despica un nor... Vad pe Lizuca si Patrocle in "Dumbrava minunata".: Le-a dat viata niste stele pe nume Mihail Sadoveanu.
         Vantul despica inca un nor...Istoria oamenilor se afla in "Amintiri din copilarie".Zece stele striga "Ion Creanga!".
         Balaurii si banditii sunt speriati de "Fat-Frumos din lacrima".Treisprezece stele sunt mandre ca spun "Mihai Eminescu".
         Un lup alb ca pagina ce ne spune adevarul prin fabule urla "Alexandru Donici".

         O privighetoare ce ne canta cat de frumoasa este cartea se numeste Marcela Penes. 

Eu vad in norii de nord fapte a vitejilor eroi imaginari:"Vrajitorul din Oz"; "Micul print" si "Motanul incaltat".Ei toti ne cresc imaginatia la infinit! 

Basmul îmi arată fericirea adusă de cititul cărților!

Mereu când voi citi un basm mă voi bucura pentru autor!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu